Comuna Griviţa este situată în partea de S-SV a judeţului Vaslui. Se învecinează la Nord cu comuna Zorleni, la Est cu comuna Vinderei, la Sud cu comuna Bălăbăneşti, la Sud – vest cu comuna Tutova şi la Vest cu comuna Perieni şi Municipiul Bârlad.
Satele componente ale comunei Griviţa sunt:
– Griviţa
– Trestiana
– Odaia – Bursucani
Relieful este caracteristic zonei de deal, provenit din evoluţia câmpiei fluvio-lacustre pliocene şi chiar cuaternare înălţată epirogenetic şi fragmentată de văi. Posedă înălţimi cuprinse între 321 metri în dealul Cârligele şi 60 metri în şesul Bârladului.
Apele care curg pe teritoriul comunei Griviţa sunt: pârâul Jeravăţ şi pârâul Trestiana.
Pârâul Jeravăţ – izvorăşte de pe teritoriul satului Obârşeni, comuna Vinderei, are o lungime de 28 Km, străbate teritoriul comunei Griviţa de la S-E spre N-V pe o distanţă de 7 Km din cursul său inferior.
Pârâul Trestiana – are obârşia în partea de N-E a comunei în pădurea Grăjdeniului, la aproximativ 275 m altitudine.
SATUL GRIVIŢA – este un sat nou înfiinţat după anul 1878 în linii mari pe fostul sat Scheeni atestat documentar în anul 1436.
Denumirea satului a fost dată de primii locuitori ai acestui sat în amintirea eroilor ce participase la războiul de independenţă de la 1877, ai căror urmaşi demni doreau să fie. Denumirea aceasta nu s-a mai schimbat de atunci.
SATUL TRESTIANA: – Documentar satul Trestiana este menţionat în anul 1892 cu denumirea de cătunul Palerma, deci este un sat nou apărut ca multe alte sate după reforma agrară din anul 1864.
În anul 1879 s-a dat de către ,,Parlamentul ţării” legea de împroprietărire a însurăţeilor adaos la legea de împroprietărire din anul 1864 făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Cei împroprietăriţi primeau circa 5 ha de pământ din care 3 ha arabil şi 2 ha fâneţe. Pe lângă acestea beneficiau şi de vie şi de loc de gospodărie.
Loturile de casă au fost măsurate începând cu anul 1892 iar la trasarea lor a participat şi un inginer italian din Palermo.
Locuitorii noului sat au căutat şi un nume pentru satul lor. Au fost mai multe propuneri, unii au propus Camizoc după numele dealului pe care a fost amplasat satul, altora nu le-a plăcut acest nume iar ca semn de respect pentru cel ce-i ajutase la întemeierea noului sat au propus numele de Palerma de la Palermo oraşul de baştină a inginerului italian.
Denumirea satului s-a schimbat de-a lungul anilor de la Palerma la Stroe Belloescu (1922-1966), la Trestiana în prezent.
Numele de Stroe Belloescu a fost propus ca semn de recunoştinţă pentru actele filantropice făcute de acest profesor ardelean care a construit şcoala cu clasele I-VIII din acest sat.
SATUL ODAIA-BURSUCANI – situat spre izvoarele pârâului Valea satului la E-SE de satul Griviţa, este atestat documentar în anul 1824.
Denumirea satului vine de la faptul că în trecut pe locul unde în prezent se află satul a existat un cioban cu numele de Bursucanu a cărui locuinţă era compusă dintr-o singură odaie şi locuitorii i-au spus ,,Odaia lui Bursucanu,, ulterior Odaia Bursucani.
De-a lungul timpului satele comunei Griviţa au dat mai multe personalităţi cum ar fi:
– Condrea E. Ioan – profesor universitar la Politehnica Iaşi – din satul Trestiana;
– Rotaru Victor aviator – din satul Griviţa;
– Boroda Ioan – poet – din satul Griviţ;
– Bodolan Gheorghe – locotenent-colonel în judeţul Ilfov – din satul Griviţa.